5 iunie – Ziua Mediului

  • 5 iunie – Ziua Mondială a Mediului

    Ziua Mondială a Mediului, inițiată de către Organizația Națiunilor Unite (ONU) în 1972 și sărbătorită în fiecare an în data de 5 iunie este o zi în care guvernele, organizațiile și cetățenii din întreaga lume sunt îndemnați să se implice în acțiuni concentrate pe conservarea și îmbunătățirea calității mediului.

    În fiecare an ONU propune o temă-cheie pentru Ziua Mondială a Mediului. Tema din acest an este biodiversitatea. În prezent, multe specii se află în pericol de dispariție, iar dispariția lor ne afectează pe toți. Biodiversitatea influențează fiecare aspect al vieții noastre! 

     

    Despre Biodiversitate 2020

    Ne aflăm în anul 2020, prag de timp pentru care acum 9 ani, organizația internațională aflată sub egida ONU Convention on Biological Diversity emitea un set optimist de 20 de obiective concrete privind ameliorarea stării de conservare a ecosistemelor planetare, ca rezultat al unei conferințe ținute la Aichi, în Japonia, intitulat promițător „X/2 – planul strategic pentru biodiversitate 2011-2020”. Aceste obiective prevedeau ca până în acest an, cel puțin, întreaga populație a planetei să fie pe deplin conștientizată de necesitatea conservării biodiversității, exploatarea nesustenabilă a ecosistemelor terestre, inclusiv a pădurilor, să înceteze cu totul, pierderile de habitate naturale să se reducă cel puțin la jumătate, investițiile și stipendiile de orice fel ce aduc atingere biodiversității să fie total eliminate, etc. Un obiectiv și mai ambițios prevedea ca până în anul 2015 supraviețuirea recifelor de corali să fie asigurată din toate punctele de vedere prin minimizarea presiunilor antropice asupra lor, de orice fel.

    Toate acestea pot fi vizualizate în detaliu pe pagina oficială a organizației, aici.

    Oricare cetățean al planetei noastre, chiar fără a fi specialist, își dă seama de faptul că nici măcar unul dintre aceste 20 de obiective nu a fost atins, nici măcar de departe. Dar, tot acum nouă ani, specialiștii dedicați protecției biodiversității, din diferite domenii științifice, au fost foarte mobilizați de declarația de la Aichi, au crezut în ea și au efectuat și publicat numeroase studii științifice, care să ajute forumurile administrative și politice în deciziile lor. Din păcate, concluzia exprimată de unul dintre ei, spune totul: „am crezut că zece ani de știință bine făcută vor rezolva problemele, și vor arăta clar unde trebuie acționat; tot ce am constatat a fost că în fața ignoranței și lăcomiei orice argument rațional este de prisos”. Oriunde pe planetă, în țările dezvoltate sau sărace, același lucru este de constatat – ecosistemele și biodiversitatea lor sunt distruse sistematic la scară foarte largă, iar multe dintre ariile protejate sunt desființate, micșorate considerabil sau măsurile de protecție mult restrânse. Desigur, cetățeanului planetei ce locuiește în majoritatea cazurilor în orașe confortabile cele mai multe aspecte de acest fel îi scapă și le consideră exagerate. Experți reputați în ecologia celor mai sensibile ființe de pe Terra (coralii, pentru ecosistemele marine, amfibienii, pentru ecosistemele terestre) au atras atenția că de mai mulți ani aceștia se află într-o criză profundă, cu dispariția adeseori aparent inexplicabilă, a unor populații întregi, pe areale mari. Aceștia spun că întotdeauna marile crize de mediu ale Terrei au fost prefațate de distrugerea timpurie a recifelor în oceane și a amfibienilor pe continente. Studiile acestora sunt însă considerate alarmiste și exagerate de către cele mai multe autorități.

    La nivelul Uniunii Europene, foarte recent, s-a adoptat pe 20 mai anul acesta noua strategie pentru biodiversitate, cu numeroase obiective la fel de promițătoare. Dar țările mai puțin dezvoltate ale Uniunii au resursele principale de care depind ecosistemele fundamentale. Exploatările de păduri fac ravagii în România, iar suprapășunatul industrial distruge complet diversitatea biologică a pajiștilor, stipendiat fiind de către banii comunitari ca „activitate tradițională” – numărul ovinelor a crescut nejustificat, peste capacitatea de susținere a pajiștilor, de peste trei ori din anul aderării României, iar pajiștile țării, inclusiv cele din ariile protejate de diferite tipuri sunt reduse la simple câmpuri de buruieni, cu o floră și faună banale. La fel, pentru propagarea „energiei verde”, râurile de munte ale țării sunt distruse în mod sistematic prin construirea de microhidrocentrale, în pofida opoziției a numeroase organizații de mediu.

    În acest context, ne întrebăm dacă noua strategie comunitară va aduce cu adevărat îmbunătățiri concrete ale situației actuale, în următorii ani sau totul va rămâne o bună intenție, ca până acum.

    Nu în ultimul rând nu trebuie uitat că nu conștientizarea (termen gol de conținut în cele mai multe cazuri) ci motivarea comunităților locale aflate în arealele cu biodiversitate valoroasă asigură o conservare eficientă, iar acest lucru se face prin promovarea ecoturismului pe scară largă. Țara noastră are două astfel de strategii oficiale, publicate în 2009 și 2015, fiecare dintre ele având ca țel final realizarea unei rețele ecoturistice naționale funcționale până în 2014 și, respectiv, 2020. Din păcate, rezultatul a fost sub așteptări, micile progrese regionale sau locale în acest sens ținând strict de inițiativele cu totul izolate ale unor localnici.

    Din nefericire, nu sunt prea multe lucruri bune de spus astăzi despre conservarea biodiversității, Dimpotrivă, se poate afirma fără rezerve că biodiversitatea la nivel planetar se află sub un continuu și susținut asalt al speciei umane, aflat în creștere continuă, care nu are nimic de-a face cu conceptul și principiile sustenabilității. Ține de fiecare dintre noi și educația ce o dăm fiecărui copil în parte ca pe termen lung să modificăm această stare de fapt.

    Conf. dr. Sabin Bădărău

Anunțuri FSIM

Evenimente recente

  • CONCURSUL “MARCIAN BLEAHU”

    CONCURSUL “MARCIAN BLEAHU”

    CONCURSUL “MARCIAN BLEAHU”- concurs de proiecte pe teme mediu   Concursul de proiecte pe teme de mediu “Marcian Bleahu” se adresează în principal elevilor de liceu din clasele a XI-a şi a XII-a,  dar şi elevilor din clasele a IX-a …
  • 5 iunie – Ziua Mediului

    5 iunie – Ziua Mediului

    5 iunie – Ziua Mondială a Mediului Ziua Mondială a Mediului, inițiată de către Organizația Națiunilor Unite (ONU) în 1972 și sărbătorită în fiecare an în data de 5 iunie este o zi în care guvernele, organizațiile și cetățenii din …
  • INFO COVID 19

    INFO COVID 19

    Pentru a preveni răspândirea coronavirusul SARS-CoV-2, Universitatea noastră și autoritățile naționale au luat o serie de măsuri de care vă rugăm să țineți cont. Vă asigurăm că siguranța studenților și a angajaților Universității este prioritară și, în funcție de evoluția …